ARTICULU DE M.ANTONIETTA PIGA SU DIARIULIMBA

ARTICULU LEADU DAE DIARIULIMBA

de Mariantonietta Piga – Direttora de s’ULS de sa Provintzia de Nugoro

A pustis de su cojuviu de Flavio Briatore cun Elisabetta Gregoracci fia unu pagu iscunnortada: e como de ite amus a faeddare in mare, in su mestante chi nos infriscamus s’imbòlicu in custas dies de calore afocosu? Mancu male b’at pessadu L’altra voce a nos dare lana de graminare! Ca sena contos ite istiu est?

Si non fiat istadu ca sa cosa est male posta, b’aiat de ridere a iscacàllios.

Sùbitu-sùbitu prima de abèrrere buca pro faeddare de limba, amus a dèpere pedire su permissu a sos acadèmicos, issos sì chi nd’ischint de limba. Tocat finas de isseberare sos prus balentes, ca unu che a Bolognesi est de pagu prus o mancu, depet abarrare in s’ungrone, a moricare sa chisina. Semus connoschende tempos iscurigosos de a beru, si finas su presidente Soru si lassat leare a turba dae chie si siat pro su chi pertocat sas chistiones de limba! E comente, non b’at die chi in sos giornales non li nant chi est tortu che anca de cane, chi no ascurtat a nemos, chi comente la pensat la faghet!

E cussas ambisues de sos chi traballant pro sa limba, mengius, pro sa LSC, in sas comunas? Male su truncu e pejus s’ascra! Cussos sì chi nche cherent ispèrdidos; pagados de badas, sunt che sas telaporcas: ue colant issas, cun sa limba sarda comuna, si che manigant cantu b’at, lassende istèrridas de sicagna.

E de sa chirca sotziu-linguìstica a nde cherimus faeddare? Si la depimus leare che sana-sana pipiu, cun sa timoria de la mentovare ca si non semus sotziòlogos o espertos de limba non bi la podimus cumprèndere, tando pro ite l’ant ammaniada? Ma tando, cando s’assessora Mongiu at fatu bìdere sos datos de su dinari dadu a sos ateneos de Tatari e de Casteddu ca narant chi lu depiant impreare pro sa limba e sa cultura sarda e, a dolu mannu, non l’ant gastadu; cando at faeddadu de una polìtica linguìstica de sa Regione chi dae como in susu at a tènnere contu de sa limba cun aficu fitianu pro li dare dignidade e reconnoschimentu, nos at contadu petzi fàulas?

Mischina! Narade-mi bois si no est drolle: paris cun su presidente Soru at postu mente a cussigeris sena cussèntzia chi nche lis ant leadu sos sensos. E prus mischinos nois, chi traballamus cun sa limba pro sa limba, cumbintos de àere imbucadu un’àndala soliana pro arribare, mancari cun gherra, a bìdere sa limba sarda in cale si siat logu, finas in s’universidade! Semus che sas berbeghes, andende tumba-tumba, in fatu de unu pastore gaddighinosu.

A l’ischides ite bos naro? Est mègius a èssere berbeghe gaddighinosa, sighende unu pastore chi mi nche giughet a sartos saliosos, chi no sapia che bena de oro in fatu de unu boginu! L’ischiamus chi depiamus prantare coràgiu a traballare pro sa limba, ca unu fundu pro dare frutu cheret contivigiadu, in istade e in ierru, cun abba, sole e bentu.
Semus istados bon’assortados peroe, ca su presidente Soru nos at postu in antis su mèdiu pro àere un’incùngia de gabale: sa limba sarda comuna. E no a poderiu, tocat de lu nàrrere, ma cun grabu, narende-nos de la proare, sena pònnere a un’ala sas bariedades locales, antzis!, ca sunt unu siddadu.

Ite depiant fàghere sos professores de s’universidade? Lis fiat torradu prus a contu a istrobbare cun argumentatziones iscientìficas cale si siat duda subra sa LSC e no a chircare, a nùmene tentu, sos chi, a dolu mannu, a pustis de annos e annos de paràulas, sena nde bènnere bintore, ant contivigiadu faghende a manera de nche bogare sa limba dae suta de terra, pro chi esseret ispartu sas frogheddas suas a su benidore.

Cale benidore?

Totu sos articulos chi amus lèghidu e chi sunt sighende a essire, in custu giassu e in aterue, mi consolant: sunt in medas a chèrrere unu cras de megioru pro su sardu; sos chi non si lassant isconnortare dae sas traschias; sos chi pensant chi como est pretzisu bentulare!
Ca li podimus ghettare a pare arga cantu b’at in su muntonàrgiu, a Soru, ma non li podimus nàrrere chi nos apat trampadu cun sa limba.

A Prof. Bolognesi, a su presidente Soru, a s’assessora Mongiu, a chie traballat pro sa limba cun cussèntzia e aficu ammento, torra, sas paràulas de bisajos nostros: òrrios de àinu no àrtziant a chelu!

Mariantonietta Piga

ARTICULU DE M.ANTONIETTA PIGA SU DIARIULIMBAultima modifica: 2008-07-25T16:42:39+00:00da limbasardsindia
Reposta per primo quest’articolo
Questa voce è stata pubblicata in LINGUA SARDA-LIMBA SARDA. Contrassegna il permalink.

Lascia un commento