TANCADU S’ULS DE SA PROVINTZIA DE ARISTANIS. MALAS NUES SUBRA SU BENIDORE DE SA LIMBA SARDA?

TANCADU S’« UFITZIU DE SA LIMBA SARDA » DE SA PROVINTZIA DE ARISTANIS. MALAS NUES SUBRA SU BENIDORE DE SA LIMBA SARDA?

 

Cando un’Operadore de unu ULS de unu Comune, lezet noas gasi, devet tenner unu pagu de frea : ca s’ULS de sa Provintzia de Aristanis, est istadu pro battor annos e mesu, unu de sos Ufitzios de prus mannu importu, pro s’attivitade de supportu e proite at ammaniadu meda atoppos subra sa limba sarda. S’urtimu carchi chida colada in Donigala Fenughedu.

Creo chi siat de importu mannu, informare sa zente, de cantu est sutzedinde in custa « battalla pro sa limba »; ammentende puru chi bi sunt 230 postos de triballu de defensare.

A Tore Cubeddu e a Marinella Marras, naramus de no lassare sa “battalla pro sa limba”.

 

ARTICULOS LEADOS DAE SA RIVISTA DIGITALE “DIARIULIMBA”

 

DIARIU LIMBA SU 31 DE SANTU GAINE

Limba sarda petzi a faeddos: serradu s’Ufìtziu de sa provìntzia de Aristanis 
Andat bene chi cando si chistionat de limba est de importu a dare atentu a sos faeddos ca de custu est fata sa limba sarda: faeddos, allegas, paràulas. Ma un’àtera cosa sunt cussos faeddos a pitzu de sa limba chi non lompent a logu perunu, bonos petzi pro prenare sa buca sena nde bogare mancu ispera de cosa cuncreta, bandera de bogare petzi in pratza, “feticcio” pro incantare sa gente. E duncas sa provìntzia de Aristanis, una chi si pensaiat ghiada dae unu presidente chi naraiat chi bi creiat de a beru in sa chistione de su sardu, serrat totu cantu. “A ghirare!” Si diat dèpere nàrrere in sardu.


A pustis de sa provìntzia de Casteddu chi no at gastadu s’annualidade 2003 cun unu presidente chi s’est semper impinnadu pro sa sardidade, tocat como a sa terra de Arborea; s’imbentu de sos polìticos chi faeddant de limba ma chi posca non la ponent in pràtica sighit ismanniende, làstima. E custu cheret nàrrere chi b’at duos postos de traballu truncados e chi ant a sessare bator annos e mesu de fainas atzivas fatas dae sas duas pessones chi bi traballaiant cun aficu.


S’Ufìtziu de sa limba de sa provìntzia de Aristanis ghiadu dae Tore Cubeddu e Marinella Marras est resessidu a nche sortire prus de 80 comunas e a ispàrghinare unu cuntzetu de limba comuna chi pertocaiat a realidades chi si naraiant diferentes e chi intames cun unu protzessu de polìtica linguìstica abbista ant cumpresu sa balia de sa chistione de s’aunimentu. Sa pòlìtica si nd’est ammentada petzi cando l’est torradu a contu, fortzis, ma cando b’at àpidu de fàghere cussos sèberos polìticos fortes de bogare dae bugiaca dinari pro sa limba etotu, custa est abarrada petzi unu faeddu, un’allega, una paràula.


Sa chistione no est petzi chi serrat un’Ufìtziu provintziale, no est petzi chi b’ant duos traballadores in mancu chi su traballu l’ant fatu fintzas bene; bastat a ammentare de totu sos adòbios fatos fintzas in sas biddas prus minores de sa provìntzia tzerriende a pessones famadas in su mundu de sas minorias linguìsticas non petzi in Sardigna ma in totu Itàlia. Sa chistione est chi serrat un’Ufìtziu provintziale e chi l’at a sighire s’efetu dòmino in provìntzia matessi, cun operadores cualificados chi giai si preguntant cale ghia dat sa provìntzia a sas amministratziones de sas biddas in ue traballant.
Su murrùngiu est ismanniende, sas dudas sunt semper de prus.
Nois, semper serentes a chie at traballadu bene meda in ie, serramus duncas cun una pregunta a sa provìntzia de Aristanis: sa limba est faeddu, ma cando est a colare a cosas fintzas prus cuncretas?

 

Dae DIARIULIMBA de sa die 2 de su mese de sant’Andria

UNA LEGE NOA: EST ORA DE NOS PIGARE SA LIMBA E SU BENIDORE NOSTRU


de Tore Cubeddu*

Dae su 2001 a oe, dae sa nàschida de s’Ufìtziu de sa Limba Sarda de sa Provìntzia de Nùgoro a sa nàschida de prus de 150 Ufìtzios comunales, de sos Ufìtzios provintziales e de s’Ufìtziu regionale, medas cosas sunt capitadas e fortzis pro unu momentu amus pentzadu, illudende•nos, ca fiat nàschida sa polìtica linguistica sarda; una polìtica linguìstica noa, mancari difìtzile, a bortas polèmica, ma forte, presente, fata dae pitzinnos e sustènnida dae sos polìticos e dae sa gente; amus pentzadu de èssere lòmpidos in pitzu a su monte, a pustis de annos chi fiamus camminende in pigada, acapiados a una fune, s’unu a s’àteru, comente sos alpinos, agiudende•nos.
Pagu tontos!


No nos semus acatados ca cussu giassu unu pagu iscamapiadu in logu pranu in ue nos fiamus frimados no fiat sa chima de cussu monte. No amus mai pesadu sos ogos a castiare, no nos semus acatados ca su camminu sighiat.
Sa chima fiat solu in sas bisiones nostras.
Est custa sa beridade. Ca si aiamus abadiadu bene, nos fiamus acatados ca sa chima fiat cuada dae sas nues. Nues, nèbide, solu custu. Su chelu asulu fiat una illusione e a pustis est sutzèdida sa peus cosa. Comente capitat a sos bios, s’illusione s’est mudada in seguresa, seguresa de unu traballu, seguresa chi sa Sardigna fiat cambiende, chi aiat pigadu cussèntzia de sa limba, de s’ìstoria, de sa richesa culturale sua.
Pagu tontos!


Amus pentzadu chi candu s’Istadu, chi in custos annos at bogadu prus de 11 miliones de Euros pro nos fàghere giogare a fàghere sos sardos “sardoparlanti”, aiat serradu sos grifones, sos polìticos nostros e sa gente aiant pretèndidu de sighire, de no si frimare. «Bravi, avanti così».
Invetzes, in s’annu 2008, calchi unu ingunis in artu at tzèdidu e issaras totu nois, chi fiamus acapiados a cussa fune (sos “alpinos”) semus rutos torra a badde. Oe pentzo chi fortzis cussa fune no fiat acapiada a nemos, a tirare no fiat unu òmine o una fèmina, fiat cussu bisu, cuss’illusione a nos tragare, faghende•nos pèrdere su cabodo, sa diretzione.


Dae su 2001 a oe medas cosas sunt capitadas. Sa lege regionale 26/97 est passada a sas Provìntzias e cussas pagas cosas chi si faghiant a primora pro su sardu in sas iscolas e sos comunes no si faghent prus, ca su dinare s’est pèrdidu “nella notte in cui tutte le vacche sono nere”. Sa Lege 482/99, isperimentale e pagu adata a chistire sa situatzione de una minoria chi est majoria, at finidu s’ispinta rivolutzionària sua. Sa lege 133/2008 e sos bisos nostros ant fatu su chi ancora mancada, ghetande•nos a terra, in cussa badde prena de gente cun meda bisos e paga isperàntzia.


Oe peroe est sutzèdida una cosa. Dae su logu prus ispèrdidu de sa badde in ue seo rutu, apu pesadu sos ogos e apu bistu ca sa chima de su monte est ancora atesu meda, ca est annuada, ma mi seo abadiadu sos chintzos e mi seo acatadu ca cussa fune chi m’acapiaiat a sos àteros chi ant divididu e ancora sunt dividende cun megus custu fadu no s’est segada. Issaras oe pentzo ca custa est s’ora de torrare a pigare a monte, cun cussèntzia, ischidende ca sa situatzione est custa, ca sa chima pro como est atesu meda, frita e annuada, ma tocat a nois a tirare, ca est su tempus nostru.


Depimus fàghere a cumprèndere a sa gente su chi semus faghende, depimus imparare a comunicare, depimus èssere nois a fàghere serrare su grifone a chie in custos annos at aprofitadu de nois e campadu in palas a sa limba in manera fascista («Oh, che bello il dialetto sardo. Ah, vedo che lo parla anche con suo figlio, e la capisce?»), faghende•dda isfilare dividida, catalogada e archiviada comente sos grupos folk in Sant’Efis. Depimus pretèndere una lege. Depimus èssere nois sos meres de su destinu nostru.

* ex Operadore de s’ULS de sa Provintzia de Aristanis.

TANCADU S’ULS DE SA PROVINTZIA DE ARISTANIS. MALAS NUES SUBRA SU BENIDORE DE SA LIMBA SARDA?ultima modifica: 2008-11-03T17:47:17+00:00da limbasardsindia
Reposta per primo quest’articolo
Questa voce è stata pubblicata in LINGUA SARDA-LIMBA SARDA. Contrassegna il permalink.

Una risposta a TANCADU S’ULS DE SA PROVINTZIA DE ARISTANIS. MALAS NUES SUBRA SU BENIDORE DE SA LIMBA SARDA?

Lascia un commento